Erai cuvintul.......................AGO.OTA poem
...erai curcubeul
si ai dansat cu mine
...erai si cuvintul
clipelor meu fericite
...erai si ploaia
in care sufletul
se-neca
incet...
se nasteau
rataciri seci
...teroare in gri!
a si nins
peste noi,
desi erai
calatoria insasi
pe ondulante inca
...mai apoi erai
zapada sufocanta...
pina ce degeaba fulguiam
prin parul tau zburator!
m-ai azvirlit
in inghet...
desi fara mine
nu poti fi intreg...
...es most festek..es a taj itt Felsobanyan gyonyoru...es egyutt a baratokkal es kollegakkal meg inkabb orom tarhaza a munka...mozog minden es magunkon elemezzuka masok rezduleseit!
Flowers Clock 2
Magamról
- PALETTAAGO
- Magamrol,es persze nem a multrol hanem a mostanirol irni nehez,mert megint egy valtozo idoszakba leptem...megnottek a gyermekek,rendre mindegyikuk epiti a sajat eletet...s nekem megis tovabbra is feladatom,hogy mellettuk alljak es segitsem oket erom szerint.De miota lassan hobbim lett a nettezes,hat bizony tagult a latokor...tehat festek,kiallitasra keszulok,olvasok es irok ,fenykepezek es nettezek,emellett fozocskelek finomsagokat foleg amikorra erkeznek haza a gyermekeim.
2010. április 30., péntek
2010. április 29., csütörtök
2010. április 28., szerda
Viata este un zimbet..........Bejliu Anne Marie poem
...din a clipelor firidă...
se destramă sau...
doar cântă
răsucind în trupu-i soare
din lumină, întuneric,
umbră se desprinde-n cale...
în cuvânt,
o frică-adâncă...
sufletul creşte-n culoare
când prin toamne,
universul
poartă aripi de răcoare,
rod de vânt se întrupează-n
verde crud rotund...
spirale
curg spre cer ascuns de ape...
floare-n gând,
nicicând gândită,
într-un punct în care
inimi
cred că flacăra iubirii
arde pururi sclipitoare,
creşte zâmbet alb al firii
păstrând uimitoarea formă...
...fără formă...
doar vibrândă-ntr-un
rubin de foc...
culoare...
gheaţă-
flacără nestinsă,
atingând prin vid
uimirea
punct al păcii,
al tăcerii,
al Iubirii-nălţătoare...
se destramă sau...
doar cântă
răsucind în trupu-i soare
din lumină, întuneric,
umbră se desprinde-n cale...
în cuvânt,
o frică-adâncă...
sufletul creşte-n culoare
când prin toamne,
universul
poartă aripi de răcoare,
rod de vânt se întrupează-n
verde crud rotund...
spirale
curg spre cer ascuns de ape...
floare-n gând,
nicicând gândită,
într-un punct în care
inimi
cred că flacăra iubirii
arde pururi sclipitoare,
creşte zâmbet alb al firii
păstrând uimitoarea formă...
...fără formă...
doar vibrândă-ntr-un
rubin de foc...
culoare...
gheaţă-
flacără nestinsă,
atingând prin vid
uimirea
punct al păcii,
al tăcerii,
al Iubirii-nălţătoare...
Puncte...............Bejliu Anne Marie poem
viaţă -
cumul de veşminte arzând în taină
casa sufletului
timp -
sfântă ardere în vârfuri de linii
punct
corp -
bol de gând materializat
liberă trecere
suflet -
uimirea spiritului
când surprinde respiraţia pământului
gând -
fidelă literă respiră timpul
înainte de formă
cuvânt
inimă -
căuşul palmei de abur
casa florii vieţii
creştere-descreştere
taina de aur
cumul de veşminte arzând în taină
casa sufletului
timp -
sfântă ardere în vârfuri de linii
punct
corp -
bol de gând materializat
liberă trecere
suflet -
uimirea spiritului
când surprinde respiraţia pământului
gând -
fidelă literă respiră timpul
înainte de formă
cuvânt
inimă -
căuşul palmei de abur
casa florii vieţii
creştere-descreştere
taina de aur
2010. április 27., kedd
SOLITUDE IS MY FATE...
Absence absence ...
If I had wings
To fly at that distance
If I was a gazzella
To run without getting tired
Then at your side
I would see the daylight
And the absence would be no longer
It would be our lemma
But only in my thoughts
I travel without fear
I got my freedom
Only in my dreams
In my deep dreams
I have your protection
I have your love
And your smile
Oh Im feeling lonely
Like the Sun alone in the Sky
The sunshine is blind
I cant see his clarity
What he is illuminating ... ?
Where he goes next ... ?
Oh ...
Solitude is my fate...
Oh Im feeling lonely
Like the Sun alone in the Sky
The sunshine is blind
I cant see his clarity
What he is illuminating ... ?
Where he goes next ... ?
Oh ...
Solitude is my fate...
But only in my thoughts
I travel without fear
I got my freedom
Only in my dreams
In my deep dreams
I have your protection
I have your love
And your smile
Oh Im feeling lonely
Like the Sun alone in the Sky
The sunshine is blind
I cant see his clarity
What he is illuminating ... ?
Where he goes next ... ?
Oh ...
Solitude is my fate...
If I had wings
To fly at that distance
If I was a gazzella
To run without getting tired
Then at your side
I would see the daylight
And the absence would be no longer
It would be our lemma
But only in my thoughts
I travel without fear
I got my freedom
Only in my dreams
In my deep dreams
I have your protection
I have your love
And your smile
Oh Im feeling lonely
Like the Sun alone in the Sky
The sunshine is blind
I cant see his clarity
What he is illuminating ... ?
Where he goes next ... ?
Oh ...
Solitude is my fate...
Oh Im feeling lonely
Like the Sun alone in the Sky
The sunshine is blind
I cant see his clarity
What he is illuminating ... ?
Where he goes next ... ?
Oh ...
Solitude is my fate...
But only in my thoughts
I travel without fear
I got my freedom
Only in my dreams
In my deep dreams
I have your protection
I have your love
And your smile
Oh Im feeling lonely
Like the Sun alone in the Sky
The sunshine is blind
I cant see his clarity
What he is illuminating ... ?
Where he goes next ... ?
Oh ...
Solitude is my fate...
2010. április 26., hétfő
PLUTIRE
Plutire.......................AGO.OTA poem
fericirea pluteste-n noi
miresme primavarateci
ne invaluie...domol
cu uimire sorbim
din-a paharului nectare..
arome ce ne vrajesc
zilele vietii noastre
tumult ...
fericirea pluteste-n aer
cernite din ceruri...
cerne in vazduh...
cerne cu siroaie de flori...
involbura iubirea
in bucurii uimitoare
de dor...ne si dor
parca-am fi cu totii
intr-o magie totala!
fericirea frumusetilor
prin parfumuri se emana
...parfumuri fara teama
isi fac prezenta peste tot!
ne invaluie...ne orbesc ,OF!
plutim parca in aceste dependente-foc!
fericirea pluteste-n noi
miresme primavarateci
ne invaluie...domol
cu uimire sorbim
din-a paharului nectare..
arome ce ne vrajesc
zilele vietii noastre
tumult ...
fericirea pluteste-n aer
cernite din ceruri...
cerne in vazduh...
cerne cu siroaie de flori...
involbura iubirea
in bucurii uimitoare
de dor...ne si dor
parca-am fi cu totii
intr-o magie totala!
fericirea frumusetilor
prin parfumuri se emana
...parfumuri fara teama
isi fac prezenta peste tot!
ne invaluie...ne orbesc ,OF!
plutim parca in aceste dependente-foc!
2010. április 24., szombat
Fluture
Fluture................AGO.OTA poem
dansind cu cerul
primesc mesaje fluture!
in gustul vazduhului
multicolorul virtej
este surd de frumuseti...
mai bine...mai bine
lasa-ma in zgor de inger!
in jurul copacului ma si rotesc...
dansind cu cerul.
te si miri sub soare
in cavalcada mugurilor sunatoare...
parca ne vegheaza somnul in
parfumuri ...parfumuri
oriunde te-ai duce...prezenta vie
primavara renasterii
pretutindeni!
la adapostul bratelor mele
ingerii sunt florile...
voi sosi intr-o raza de soare
ca sa fie-a sufletului incintare...
ma gandesc la tine,fluture!
dansind cu cerul
eternul iti este partenerul!
dansind cu cerul
primesc mesaje fluture!
in gustul vazduhului
multicolorul virtej
este surd de frumuseti...
mai bine...mai bine
lasa-ma in zgor de inger!
in jurul copacului ma si rotesc...
dansind cu cerul.
te si miri sub soare
in cavalcada mugurilor sunatoare...
parca ne vegheaza somnul in
parfumuri ...parfumuri
oriunde te-ai duce...prezenta vie
primavara renasterii
pretutindeni!
la adapostul bratelor mele
ingerii sunt florile...
voi sosi intr-o raza de soare
ca sa fie-a sufletului incintare...
ma gandesc la tine,fluture!
dansind cu cerul
eternul iti este partenerul!
2010. április 23., péntek
TIMPUL.
Timpul.....................AGO.OTA poem
timpul impleteste
cosite albe de suvenir
ceva vechi din amintiri.
ceva nou din aplauze,
ceva special din simtiri.. .timpul este nonconformist!
am incetat sa-l mai urmaresc...
neincetatul drumet dramatic
ma face piesa de sah
intr-o piesa jucata zi de zi.. .la parada nu mai rezist,
obosita imi sunt mainile
de-atita snur de-mpletit...
ceva vechi in ceva nou
pe un colt de strada ,
tramvai sau metrou...
ne aplaudam in supravietuire?
pe aripile vintului ne-om duce...
pe o spirala de aurora...
pe-a miresei dantela
prin stelute pitici...
si pe coridorul tacerilor
ne recunoastem din priviri...
ca stele nou nascuti printre astri
asteptarile ne impletesc divin!
timpul impleteste
cosite albe de suvenir
ceva vechi din amintiri.
ceva nou din aplauze,
ceva special din simtiri.. .timpul este nonconformist!
am incetat sa-l mai urmaresc...
neincetatul drumet dramatic
ma face piesa de sah
intr-o piesa jucata zi de zi.. .la parada nu mai rezist,
obosita imi sunt mainile
de-atita snur de-mpletit...
ceva vechi in ceva nou
pe un colt de strada ,
tramvai sau metrou...
ne aplaudam in supravietuire?
pe aripile vintului ne-om duce...
pe o spirala de aurora...
pe-a miresei dantela
prin stelute pitici...
si pe coridorul tacerilor
ne recunoastem din priviri...
ca stele nou nascuti printre astri
asteptarile ne impletesc divin!
2010. április 22., csütörtök
CRUCE................AGO.OTA poem
"imi aduc aminte
de ceea este...
de zgomotul gindurilor
ascunse in zimbete...
imi aduc si aminte
de zile incremenite...
fiind ca si uitata in ger!
imi aduaminte de zgomotul renasterii
de cea de ieri,
parca sacapat de la inec
...supusa alinare
la granita linistii mele
etern pierdute...
razele infioratoare
strabat sufletul meu inghetat!
imi aduc acum aminte
de strigatul meu
de ajutor...neauzit
de nimeni...
dureros fior
strabate drumul meu!
la cea ce este azi
in trairi supuse conduc
la un spatiu tot mai ingust
obsedant...
imi aduc aminte
de zgomotul multimii
la poalele Golgotei
...sub CRUCE!
de ceea este...
de zgomotul gindurilor
ascunse in zimbete...
imi aduc si aminte
de zile incremenite...
fiind ca si uitata in ger!
imi aduaminte de zgomotul renasterii
de cea de ieri,
parca sacapat de la inec
...supusa alinare
la granita linistii mele
etern pierdute...
razele infioratoare
strabat sufletul meu inghetat!
imi aduc acum aminte
de strigatul meu
de ajutor...neauzit
de nimeni...
dureros fior
strabate drumul meu!
la cea ce este azi
in trairi supuse conduc
la un spatiu tot mai ingust
obsedant...
imi aduc aminte
de zgomotul multimii
la poalele Golgotei
...sub CRUCE!
MESAJE...................AGO.OTA poem
M
prin torente se ridica
rataciri de amintiri...rupte
din strigaturi deznadajduite
impletesc scoici pe o stinca...
prin obsedante iluzii
vintul se pierde in bezna...
wow!adormitul vulcan erupe
...arde Prometeu in zbor
...soapte-mparte-n lumi proscrise
...flamurii picteaza o cruce
din a miilor de lacrimi suferinzi...
Sfinxul soseste in nevroza febrila
si o intreaga tortura de Apocalipt
ne urmareste...ne socheaza...
legaturi neclintite peste veacuri
intrupeaza in destramari...
uitind umarul pe stinca
cu pasii deznadajduiti
prin curcubeu se ridica...
norii grei se lasa pa umeri...
obsedante umbre plutesc pe ape...
suntem orbiti de atitea ...prin
magicul Sfinx...prin Prometeu...
privind tainice mesaja de la Ceruri!
intr-o lume prea infierbintata
de rataciri...de alergari...
si lemnul crapa in morminte!
prin torente se ridica
rataciri de amintiri...rupte
din strigaturi deznadajduite
impletesc scoici pe o stinca...
prin obsedante iluzii
vintul se pierde in bezna...
wow!adormitul vulcan erupe
...arde Prometeu in zbor
...soapte-mparte-n lumi proscrise
...flamurii picteaza o cruce
din a miilor de lacrimi suferinzi...
Sfinxul soseste in nevroza febrila
si o intreaga tortura de Apocalipt
ne urmareste...ne socheaza...
legaturi neclintite peste veacuri
intrupeaza in destramari...
uitind umarul pe stinca
cu pasii deznadajduiti
prin curcubeu se ridica...
norii grei se lasa pa umeri...
obsedante umbre plutesc pe ape...
suntem orbiti de atitea ...prin
magicul Sfinx...prin Prometeu...
privind tainice mesaja de la Ceruri!
intr-o lume prea infierbintata
de rataciri...de alergari...
si lemnul crapa in morminte!
2010. április 21., szerda
2010. április 20., kedd
ONARCKEPEIM..
LELKI ONARCKEPEIM TAJAIN BOLYONGOK EN...AMUGY JOL VAGYOK A MUNKABAN....HONFOGLALO EGY UJ FEHER VASZNON
"LELKEM MELYEBE SZALLOK ,HISZ OTT VAGYTOK TI EMLEKEIM,SZERETTEIM"(MEDNYANSZKY LASZLO)
ES AKI MEGY AZ MEG IS ERKEZIK
AKI MEGERKEZIK,AZ HONFOGLALO
DE AKI HONFOGLALO,AZ MAR VIGYAZZON...TUDHAT LOVAGOLNI EVEZREDEKEN AT?
TESZTELT TAPSSAL FOGADKOZNAK
VERSENYBEN MARAD A ROSSZ A JOVAL
SPICLIK LESZNEK A CSILLAGOK
UNNEPEL A MAGAMVAGYOK!.
SZURKE KESERVEIM MAGAMRA OLTOM
ATMOSZFERAK CSUCSAIN TULMUTAT A VIZOZON
MILYEN IDOK EZEK?KERES ES TALAL?
ROHAN ES ZUHOG ...KIABAL...UZEN...HIDAK ES FALAK
MINDENKI TART VALAHOVA...KONYOKOL ES TAP[OS...
AZ ELETIGENLES MINT SEGITO AKARATERO!
A GYOKEREKHEZ VALO RAGASZKODAS
LEHET VISSZAHUZO ,NEM SERKENTO...
CSAK ANDANTE...ANDANTE!
SZOLGAK ES KIRALYOK BABELE
NE ZAVARJATOK KOREIM!
ARCHIMEDESZ MONDJA
TESTVERIN...
"LELKEM MELYEBE SZALLOK ,HISZ OTT VAGYTOK TI EMLEKEIM,SZERETTEIM"(MEDNYANSZKY LASZLO)
ES AKI MEGY AZ MEG IS ERKEZIK
AKI MEGERKEZIK,AZ HONFOGLALO
DE AKI HONFOGLALO,AZ MAR VIGYAZZON...TUDHAT LOVAGOLNI EVEZREDEKEN AT?
TESZTELT TAPSSAL FOGADKOZNAK
VERSENYBEN MARAD A ROSSZ A JOVAL
SPICLIK LESZNEK A CSILLAGOK
UNNEPEL A MAGAMVAGYOK!.
SZURKE KESERVEIM MAGAMRA OLTOM
ATMOSZFERAK CSUCSAIN TULMUTAT A VIZOZON
MILYEN IDOK EZEK?KERES ES TALAL?
ROHAN ES ZUHOG ...KIABAL...UZEN...HIDAK ES FALAK
MINDENKI TART VALAHOVA...KONYOKOL ES TAP[OS...
AZ ELETIGENLES MINT SEGITO AKARATERO!
A GYOKEREKHEZ VALO RAGASZKODAS
LEHET VISSZAHUZO ,NEM SERKENTO...
CSAK ANDANTE...ANDANTE!
SZOLGAK ES KIRALYOK BABELE
NE ZAVARJATOK KOREIM!
ARCHIMEDESZ MONDJA
TESTVERIN...
2010. április 19., hétfő
Suflet de femeie..............AGO.OTA vers
port in suflet
urme de lut...
doar in ochi
o scinteie...nascut
parca din iubiri de luceferi!
un dor de absolut
ce mocneste...
ginduri brodeaza...
creste si descreste... port in suflet
prea putin si prea mult...
n-are sfirsit si nici inceput..
se agata de trup...
se macina...se consuma...
este amarit...este umbra...
un suflet doar de femeie,
cum era sa uit?
ma leagana inima,ca mama!
sau ma bate-n cap
ca un bot de lut?
scinteie,cu tine lupt de-o viata...
vulcanul de doruri
de trup se agata!
urme de lut...
doar in ochi
o scinteie...nascut
parca din iubiri de luceferi!
un dor de absolut
ce mocneste...
ginduri brodeaza...
creste si descreste... port in suflet
prea putin si prea mult...
n-are sfirsit si nici inceput..
se agata de trup...
se macina...se consuma...
este amarit...este umbra...
un suflet doar de femeie,
cum era sa uit?
ma leagana inima,ca mama!
sau ma bate-n cap
ca un bot de lut?
scinteie,cu tine lupt de-o viata...
vulcanul de doruri
de trup se agata!
2010. április 18., vasárnap
valasz...
Vagyok....................AGO.OTA vers
vagyok himbalozo csonak
eg es fold kozott
hagyott szoval...
vagyok tunemeny-pille...
vonz valami osero
talan...talan igy
nem mulok el soha...
belehal szemembe
a suhano taj...
oszhaju csendem,
mellem szegodik,
kevelyen sodor felre
a vegtelen nevetes...
mind ujabb talalkozasban
mellemszegodik...
atolel szabadsagaval
a hang,,,belehal szemembe
valamifele multtal
...valamifele alkonyat
delutanok remenyebol
morzsat osztogat!
merre a merre?
vagyok himbalozo csonak
eg es fold kozott
hagyott szoval...
vagyok tunemeny-pille...
vonz valami osero
talan...talan igy
nem mulok el soha...
belehal szemembe
a suhano taj...
oszhaju csendem,
mellem szegodik,
kevelyen sodor felre
a vegtelen nevetes...
mind ujabb talalkozasban
mellemszegodik...
atolel szabadsagaval
a hang,,,belehal szemembe
valamifele multtal
...valamifele alkonyat
delutanok remenyebol
morzsat osztogat!
merre a merre?
Vers nekem dedikalva!
T.O.Á. KÉPEIHEZ....................Botar Bela poem
Lelkén a színek hímporával
kelő napok ormáig szárnyal,
s marad, maradjon is, utána-
bámuljon százszor: tulipánfa,
formára forma, szikla-pendely,
ballada-ősben asszony-ember
köszöntse késő rokonát: „Így
van. Hogy az Áldozó is fázik.”
Kékjébe vonva fiatornyot
égirányt, nyarat. Szamos, Olt, hogy
ha nevével nem, idejével
teremt évszakot, ő úgy érvel,
vászon és plextol hű cselédje –
Kerüljön, vagy ne – költeménybe?
Lelkén a színek hímporával
kelő napok ormáig szárnyal,
s marad, maradjon is, utána-
bámuljon százszor: tulipánfa,
formára forma, szikla-pendely,
ballada-ősben asszony-ember
köszöntse késő rokonát: „Így
van. Hogy az Áldozó is fázik.”
Kékjébe vonva fiatornyot
égirányt, nyarat. Szamos, Olt, hogy
ha nevével nem, idejével
teremt évszakot, ő úgy érvel,
vászon és plextol hű cselédje –
Kerüljön, vagy ne – költeménybe?
2010. április 17., szombat
Sensul tau
Sensul tau.................AGO.OTA poem
pustietatea racneste
in puterea vintului creste si descreste prin nisip...
te ascunde misterios desertul!
parca-n suflet chinuit
te si simt singur...
degeaba te ascunzi.
pustietatea creste-n tine
racneste iarasi prin umbre
asteptind sa-i vina rindul...
tu sa mergi inainte...vei trai
prin sensul tau...nu te pierde...
culorile pictate pe cer
pe tine la tot pasul te insotesc!
tii in palma imagini de nemurire
pentru sufletul tau !
iata distante...iata descresteri...
iata-te transformindu-se in mister
cindva...cumva...undeva...
roata vietii incurca culorile
...culorile sensului tau etern!
pustietatea desertului eliberat respira
prin culorile pictate de tine...
sensul tau nu se pierde,
degeaba te ascunzi
in creierul viitorului-
incet-incet plonjezi
prin magicul curcubeu
pe aripile-a vintului zmeu!
pustietatea racneste
in puterea vintului creste si descreste prin nisip...
te ascunde misterios desertul!
parca-n suflet chinuit
te si simt singur...
degeaba te ascunzi.
pustietatea creste-n tine
racneste iarasi prin umbre
asteptind sa-i vina rindul...
tu sa mergi inainte...vei trai
prin sensul tau...nu te pierde...
culorile pictate pe cer
pe tine la tot pasul te insotesc!
tii in palma imagini de nemurire
pentru sufletul tau !
iata distante...iata descresteri...
iata-te transformindu-se in mister
cindva...cumva...undeva...
roata vietii incurca culorile
...culorile sensului tau etern!
pustietatea desertului eliberat respira
prin culorile pictate de tine...
sensul tau nu se pierde,
degeaba te ascunzi
in creierul viitorului-
incet-incet plonjezi
prin magicul curcubeu
pe aripile-a vintului zmeu!
2010. április 16., péntek
Doar o clipa de tacere....Bejliu Anne Marie poem
în a sufletului casă
şi materia zglobie,
artă vrea-n scântei
să iasă...
iluzoriu chin apasă,
un cuvânt...
se zbate-n ziduri...
nu se văd
dar sunt aprinse...
...de al gerului mister...
nu e frig,
e regăsire...
albul
este caldă artă
dintr-un sunet
de uimire,
modelat
într-o culoare.
ea
cuprinde curcubeul
înainte de trezire....
frigu-i Frig...
veşnic rămâne...
dar când
gândul modelează,
flacăra din suflet
creşte...
stană...rug,
o opintire...
şi...
materia Devine...
lumânări suntem...
...lumină...
între viaţă
şi-amorţire....
şi materia zglobie,
artă vrea-n scântei
să iasă...
iluzoriu chin apasă,
un cuvânt...
se zbate-n ziduri...
nu se văd
dar sunt aprinse...
...de al gerului mister...
nu e frig,
e regăsire...
albul
este caldă artă
dintr-un sunet
de uimire,
modelat
într-o culoare.
ea
cuprinde curcubeul
înainte de trezire....
frigu-i Frig...
veşnic rămâne...
dar când
gândul modelează,
flacăra din suflet
creşte...
stană...rug,
o opintire...
şi...
materia Devine...
lumânări suntem...
...lumină...
între viaţă
şi-amorţire....
2010. április 14., szerda
Teremto ero...........AGO.OTA poem
Teremto ero..........Tompos Opra Agota
a bennunk levo vagy az
amiben talalkozhatunk!
a szeretet lepcsofofain hagyjuk:... See More
...atoleljen az Ur!
kinyilatkoztatott aldozata
terdre esni kotelez
...legyen meg a te akaratod Istenem!
orok imakban vagyok
koszonet...koszonet
az eletert amit adtal nekem!
gyokeret vert bennem az arnyek
osszenoni a folddel hagyom
sajog mint szivem oroksege
es megremeg a pillanatom...
erdo moge kerul a Nap
arnyek es feny
szivemben kattog!
maganyharcmezokon
magam vagyok...
kod es csond
jeloli ki a hatarokat...
a teremto ero is beleroskad
de elobb-utobb
magaba visszafogad!
a bennunk levo vagy az
amiben talalkozhatunk!
a szeretet lepcsofofain hagyjuk:... See More
...atoleljen az Ur!
kinyilatkoztatott aldozata
terdre esni kotelez
...legyen meg a te akaratod Istenem!
orok imakban vagyok
koszonet...koszonet
az eletert amit adtal nekem!
gyokeret vert bennem az arnyek
osszenoni a folddel hagyom
sajog mint szivem oroksege
es megremeg a pillanatom...
erdo moge kerul a Nap
arnyek es feny
szivemben kattog!
maganyharcmezokon
magam vagyok...
kod es csond
jeloli ki a hatarokat...
a teremto ero is beleroskad
de elobb-utobb
magaba visszafogad!
2010. április 13., kedd
2010. április 12., hétfő
De mult ne-am intilnit.....Bejliu Anne Marie poem
...dar nu m-auzi...
nici şoapta albelor năluci
n-ajunge-n palma ta...
mai crezi în sunet spart,
în frica scoicilor
ce nu rodesc în perle?
sau într-un ou ce-i plin,
când coaja lui
dezvăluie secrete?
sicriul era gol...
noi când vom fi?
când ne vom regăsi?
când ne vom ştii
şi glasul tăinuit
al vieţii nerostite,
şi irisul flămând
în răscoliri de unde,
în irizaţii ce cuprind
în a lor rază
doar un cuvânt
sau doar o simplă frază...
sau doar un sunet
răscolind morminte...?
Lumină...Viaţă...
când într-o zi
voi înţelege rostul,
de-a fi păpuşa pietrei,
ce-şi poartă-n tălpi
destinul,
în fir nisip
voi trece-al meu
ră-suflet...
voi reveni prin sferă,
într-un tunet...
nici şoapta albelor năluci
n-ajunge-n palma ta...
mai crezi în sunet spart,
în frica scoicilor
ce nu rodesc în perle?
sau într-un ou ce-i plin,
când coaja lui
dezvăluie secrete?
sicriul era gol...
noi când vom fi?
când ne vom regăsi?
când ne vom ştii
şi glasul tăinuit
al vieţii nerostite,
şi irisul flămând
în răscoliri de unde,
în irizaţii ce cuprind
în a lor rază
doar un cuvânt
sau doar o simplă frază...
sau doar un sunet
răscolind morminte...?
Lumină...Viaţă...
când într-o zi
voi înţelege rostul,
de-a fi păpuşa pietrei,
ce-şi poartă-n tălpi
destinul,
în fir nisip
voi trece-al meu
ră-suflet...
voi reveni prin sferă,
într-un tunet...
2010. április 11., vasárnap
BINE AI VENIT.........AGO.OTApoem
am privit in tine
un buchet de albe vise
triunghiulara umbra apasa
dar am vazut prin mine
o nestatornica teama
...teama de noile uitari,
bine ai venit din totdeauna
schetetul clipei de iubire!
am privit in tine
melodia sufletului te atinge
am zarit imbratisari
smulse ca din seara,
lustruia nisipul iara
enigmaticul luceafar vie...
din miezul pamintului
fulgereaza electric prin mine!
melodia ce reinvie in suflet
bine ai venit din totdeauna...
totii pleaca cu a lor ghitara
danseaza zeul invizibil sarbatorit
falnic luceste zarea toata
...linistea tot mai inalta devine
parca de tacerile noastre sunt cladite...
desi nelinistile sunt puse-n cui
o melodie ne incinta inimile
si ne alunga de-a pururi in miezul pamintului!
un buchet de albe vise
triunghiulara umbra apasa
dar am vazut prin mine
o nestatornica teama
...teama de noile uitari,
bine ai venit din totdeauna
schetetul clipei de iubire!
am privit in tine
melodia sufletului te atinge
am zarit imbratisari
smulse ca din seara,
lustruia nisipul iara
enigmaticul luceafar vie...
din miezul pamintului
fulgereaza electric prin mine!
melodia ce reinvie in suflet
bine ai venit din totdeauna...
totii pleaca cu a lor ghitara
danseaza zeul invizibil sarbatorit
falnic luceste zarea toata
...linistea tot mai inalta devine
parca de tacerile noastre sunt cladite...
desi nelinistile sunt puse-n cui
o melodie ne incinta inimile
si ne alunga de-a pururi in miezul pamintului!
METEORA.........dedicata poetului Rodian Dragoi
forta ta de meteora
ma sustine si ma vindeca
dintotdeauna
cuvintele mele te asteapta
cu aceeasi caldura...
dorul de absolut
ne inventeaza
iarasi...iarasi
prin eternul luceafar
in tihna stelelor cununa
impletind incet
nevazute punti de suflet!
forta ta de meteora
sa traiasca
prin falnic zbor
ma si simt spulberat
in simfonia zorilor
dar iluzziile nu mor
cind e atita dor!
ma sustine si ma vindeca
dintotdeauna
cuvintele mele te asteapta
cu aceeasi caldura...
dorul de absolut
ne inventeaza
iarasi...iarasi
prin eternul luceafar
in tihna stelelor cununa
impletind incet
nevazute punti de suflet!
forta ta de meteora
sa traiasca
prin falnic zbor
ma si simt spulberat
in simfonia zorilor
dar iluzziile nu mor
cind e atita dor!
VISE AIUREA......AGO.OTA poem
clipe insorite prea devreme ma descinta mingiietoare
de migrari nebanuite intr-a nemuririi apa
...sunt clipe inselatoare
parca puse-n drepturi false
...numai sunt inceputuri!
si mor zilnic in zboruri inmiresmate...
timpul in mine grabit coboara!
pasind pe-a timpului trepte , imbatrinesc in sovaiala de acasa!
in apa asta de nemurire
s-au pierdut cuvinte-stele-luceferi!
intr-o simphonie intreaga
singuratatea ma apasa! apa asta de nemurire
ma reflecta,ma naruie
in visele aiurea
clipa ce spulbera bucuria!
numai prevestesc nimic
numai sunt sclipiri de primavara,
in pacea apusa se face incet iarna
...incet se face si seara!
noaptea e la mine acasa
in lumea asta muta ma pierd
ma trezesc ca un nor in zare in clipe incremenite... ca si exilata!
de migrari nebanuite intr-a nemuririi apa
...sunt clipe inselatoare
parca puse-n drepturi false
...numai sunt inceputuri!
si mor zilnic in zboruri inmiresmate...
timpul in mine grabit coboara!
pasind pe-a timpului trepte , imbatrinesc in sovaiala de acasa!
in apa asta de nemurire
s-au pierdut cuvinte-stele-luceferi!
intr-o simphonie intreaga
singuratatea ma apasa! apa asta de nemurire
ma reflecta,ma naruie
in visele aiurea
clipa ce spulbera bucuria!
numai prevestesc nimic
numai sunt sclipiri de primavara,
in pacea apusa se face incet iarna
...incet se face si seara!
noaptea e la mine acasa
in lumea asta muta ma pierd
ma trezesc ca un nor in zare in clipe incremenite... ca si exilata!
GHIOCELUL..........AGO.OTA POEM
din timpul iernilor geroase
ma stiu de culori parasita...ma doare
in grizate umbre descompuse...
concertul de culori ma lasa-n balta
dintr-o vesnicie de rezonanta...
trece incet totul la egal..trece.iara
iarna spre primavara...
din adincuri apare ghiocelul alb mititel
ajutat de frumoase sperante...
mirajul adevarului e ca o febra
ale asteptarilor insorite de primavara!
cadoul-alb ale iernilor taceri
o imbraca in simtiri pure pe mititel,
si se trezeste-n dulce leagan de mingiiere solara!
ma stiu de culori parasita...ma doare
in grizate umbre descompuse...
concertul de culori ma lasa-n balta
dintr-o vesnicie de rezonanta...
trece incet totul la egal..trece.iara
iarna spre primavara...
din adincuri apare ghiocelul alb mititel
ajutat de frumoase sperante...
mirajul adevarului e ca o febra
ale asteptarilor insorite de primavara!
cadoul-alb ale iernilor taceri
o imbraca in simtiri pure pe mititel,
si se trezeste-n dulce leagan de mingiiere solara!
MEMORIA
MEMORIA...............................................AGO.OTA poem
PARCA DEGETELE IMI SUNT
NISTE PRELUNGIRI ALE GINDULUI...
IN CROCHIURI NERVOASE
MA OBSEDEAZA DURERILE TRECUTULUI...
OCHIUL IMI E MARTOR PERMANENT!
INTR-O CUPOLA DE LUMINI
SE RAVARSA PE SEVALET
JOCUL...JOCUL SERIOS VIATA PRINDE!
...SI JOCUL IN CULORI SE PRELINGE
IN PIELEA UNEI ALTE LUMI TRAIESTE!
SUB PRIVIREA MEA SE NASTE
DAR SI MA ARESTEAZA IN LACRIMI
NAVALNIC CINTECUL CRESTE
PRIN POEZII PREA CUMINTI
PRIN MINE...CA UN DESCINTEC
FASCINEAZA SI ESTE MAGICUL ETERN!
PARCA DEGETELE-MI SUNT
NISTE PRELUNGIRI ALE PENSULEI
AMPRENTA SUFLETULUI MEU DESENERAZA
BOTEAZA INIMA SI VISELE...
ROADE IN RITM SECULAR MEMORIA
...MEMORIA PERGAMENTELOR NESCRISE!
PARCA IN ACEST JOC SUNT SI REGULI
INTR-O PRELUNGIRE A SUFLETULUI
...SI SUB OCHII MEI CUPOLA ETERNA ESTE TABLOUL!
PARCA DEGETELE IMI SUNT
NISTE PRELUNGIRI ALE GINDULUI...
IN CROCHIURI NERVOASE
MA OBSEDEAZA DURERILE TRECUTULUI...
OCHIUL IMI E MARTOR PERMANENT!
INTR-O CUPOLA DE LUMINI
SE RAVARSA PE SEVALET
JOCUL...JOCUL SERIOS VIATA PRINDE!
...SI JOCUL IN CULORI SE PRELINGE
IN PIELEA UNEI ALTE LUMI TRAIESTE!
SUB PRIVIREA MEA SE NASTE
DAR SI MA ARESTEAZA IN LACRIMI
NAVALNIC CINTECUL CRESTE
PRIN POEZII PREA CUMINTI
PRIN MINE...CA UN DESCINTEC
FASCINEAZA SI ESTE MAGICUL ETERN!
PARCA DEGETELE-MI SUNT
NISTE PRELUNGIRI ALE PENSULEI
AMPRENTA SUFLETULUI MEU DESENERAZA
BOTEAZA INIMA SI VISELE...
ROADE IN RITM SECULAR MEMORIA
...MEMORIA PERGAMENTELOR NESCRISE!
PARCA IN ACEST JOC SUNT SI REGULI
INTR-O PRELUNGIRE A SUFLETULUI
...SI SUB OCHII MEI CUPOLA ETERNA ESTE TABLOUL!
SOARELE TAU........AGO.OTA poem
MA ACOPAR CU SOARELE TAU
CIND DESCOPAR LUMINILE
IN OCHII TAI ADINCI...
CE VAD...CE VAD MA INCINTA
CA O FRAGEDA SPERANTA
CE MA TINE-N VIATA!
MA ACOPAR CU SOARELE TAU
CA SA MA DESCOPAR
PRIN TINE...MEREU
PRIN VRAJITELE CUVINTE
DE IUBIRE IMBALSEMATE
...MA REINVIE PRIN NESTEMATE
PERLE DE FLORI SI STELE!
MA ACOPAR CU SOARELE TAU
DUPA ATITIA LUNI DE ASTEPTARE
DUPA TRECERI SUMBRE ZILNICE
DUPA ZIDURI DE IARNA CLADITE!
...MA NUMARA ASTAZI
INSORITELE NU MA UITA!
MA ACOPAR CU SOARELE TAU
LEGANINDU-SE IN SCHIMBARI...
MA SI CULEG DIN PERLE VECHI
PRIMAVARA MA IMBRATISEAZA...
MA DORESTE ...IMI SOPTESTE
... INVADEAZA SUFLETUL ETERN
ZILE INTREGI DE-A RINDUL!
CIND DESCOPAR LUMINILE
IN OCHII TAI ADINCI...
CE VAD...CE VAD MA INCINTA
CA O FRAGEDA SPERANTA
CE MA TINE-N VIATA!
MA ACOPAR CU SOARELE TAU
CA SA MA DESCOPAR
PRIN TINE...MEREU
PRIN VRAJITELE CUVINTE
DE IUBIRE IMBALSEMATE
...MA REINVIE PRIN NESTEMATE
PERLE DE FLORI SI STELE!
MA ACOPAR CU SOARELE TAU
DUPA ATITIA LUNI DE ASTEPTARE
DUPA TRECERI SUMBRE ZILNICE
DUPA ZIDURI DE IARNA CLADITE!
...MA NUMARA ASTAZI
INSORITELE NU MA UITA!
MA ACOPAR CU SOARELE TAU
LEGANINDU-SE IN SCHIMBARI...
MA SI CULEG DIN PERLE VECHI
PRIMAVARA MA IMBRATISEAZA...
MA DORESTE ...IMI SOPTESTE
... INVADEAZA SUFLETUL ETERN
ZILE INTREGI DE-A RINDUL!
INCA UNA...........AGO.OTA POEM
SE INTUNECA SUB PLEOAPE
TIMPUL TAU...SECUNDE POATE
SI INCA UNA SE INCHIDE,
INTRECERI SI TRECERI IN HAU...
FUGAR CUCERESC SUFLETELE...CU GREU
A CELOR CARE AU UITAT
SA CINTE...
SI INCA UNA
CE ARDE ARIPILE
TIMPULUI TAU PRETIOS...MAGIE
POATE FI... SI FRUMOS
IN ACORDURI
PLIN DE SOAPTE...
IN GINDUL CE IARTA
PE OBRAZUL
ASCUNZISURILOR MELE,
IN VISURI MA RENASC
IN MELODII TANDRE...
DAR BINE INFIPTA SUB PLEOAPE
PREZENTUL INSASI
ESTE BUN VRAJIROR!
PE ARIPA FRINTA INTR-UN COD
SI INCA UNA DIN ETERNELE SOAPTE
DOAR IN UMBRA TA SUFLETEL
AM RAMAS VIU...AICI LOCUIESC VREMELNIC
SI INCA UNA IN CULOARE...SEMENII
IN CURCUBEU MA RECUNOSC,
IN SECULARA PIRAMIDA...POATE
SUNT IMBALSEMAT IN SECUNDE NEPERMISE...
ASCUNDE-MA IN TINE,NOAPTE!
TIMPUL TAU...SECUNDE POATE
SI INCA UNA SE INCHIDE,
INTRECERI SI TRECERI IN HAU...
FUGAR CUCERESC SUFLETELE...CU GREU
A CELOR CARE AU UITAT
SA CINTE...
SI INCA UNA
CE ARDE ARIPILE
TIMPULUI TAU PRETIOS...MAGIE
POATE FI... SI FRUMOS
IN ACORDURI
PLIN DE SOAPTE...
IN GINDUL CE IARTA
PE OBRAZUL
ASCUNZISURILOR MELE,
IN VISURI MA RENASC
IN MELODII TANDRE...
DAR BINE INFIPTA SUB PLEOAPE
PREZENTUL INSASI
ESTE BUN VRAJIROR!
PE ARIPA FRINTA INTR-UN COD
SI INCA UNA DIN ETERNELE SOAPTE
DOAR IN UMBRA TA SUFLETEL
AM RAMAS VIU...AICI LOCUIESC VREMELNIC
SI INCA UNA IN CULOARE...SEMENII
IN CURCUBEU MA RECUNOSC,
IN SECULARA PIRAMIDA...POATE
SUNT IMBALSEMAT IN SECUNDE NEPERMISE...
ASCUNDE-MA IN TINE,NOAPTE!
Ecouri albe.........AGO.OTA poem
VEDENII DE CER ALB
MA TINE RATACITA,
ALB RISIPIT MA NINGE
IN PARASIRI SUCCESIVE...
ECOUL IN ZVIRCOLIRI MA ALBESTE,
MA ASCUND.
DAR MA CUFUND IN EL... ALBUL IMI INUNDA SUFLETUL EFEMER!
IMI E RATACITA CALEA
IN BRUMA SI SCUT DE MASCA...
IMI E TOVARASA NEDORITA
IMENSITATEA DE VESNIC ALB!
OCHII NU VAD CALEA DREAPTA
PRIN ALBUL DENS
PRIN MLADIOASA HARFA
INGERII IN ALBUL NIMB
SE OGLINDESC INGHETATI
ESTE O IUBIRE DE ROBIE
CU VEDENII RATACITE DE HAMLET...
PRIN VAZDUHUL UCIGAS DE REGE
IMI ALBESC VISURILE ...
ISPITE PATIMASE PE ALTAR
MA CHINUIE..
.MA UITA.. .MA GASESTE
PRINTR-UN CLOPOT DE AURORA
...AURORA ALBITA IN ECOURI DE VECERNII!
TIMPUL IN SPIRALA TRIUMFATOR DE ZAFIR
IARA...SI IARA ISI APARA JOCUL NEMILOS
IN ECOURI ALBE DE NEIMPLINIRI!
MA TINE RATACITA,
ALB RISIPIT MA NINGE
IN PARASIRI SUCCESIVE...
ECOUL IN ZVIRCOLIRI MA ALBESTE,
MA ASCUND.
DAR MA CUFUND IN EL... ALBUL IMI INUNDA SUFLETUL EFEMER!
IMI E RATACITA CALEA
IN BRUMA SI SCUT DE MASCA...
IMI E TOVARASA NEDORITA
IMENSITATEA DE VESNIC ALB!
OCHII NU VAD CALEA DREAPTA
PRIN ALBUL DENS
PRIN MLADIOASA HARFA
INGERII IN ALBUL NIMB
SE OGLINDESC INGHETATI
ESTE O IUBIRE DE ROBIE
CU VEDENII RATACITE DE HAMLET...
PRIN VAZDUHUL UCIGAS DE REGE
IMI ALBESC VISURILE ...
ISPITE PATIMASE PE ALTAR
MA CHINUIE..
.MA UITA.. .MA GASESTE
PRINTR-UN CLOPOT DE AURORA
...AURORA ALBITA IN ECOURI DE VECERNII!
TIMPUL IN SPIRALA TRIUMFATOR DE ZAFIR
IARA...SI IARA ISI APARA JOCUL NEMILOS
IN ECOURI ALBE DE NEIMPLINIRI!
Singuratica............AGO.OTA poem
inteleptii aduc
decizii
taie si spinzura
peste triste glii,
esti calator...esti zamislit
a vidului etern ascutit...
te si cuprinde-o-nfiorare
prin aceasta racoare...
iarta-mi Doamne
ca n-am putere
de imbratisare!
departarile parca
imi si sunt mai aproape...
vin in zbor!
vin neclintit!
ca un curcubeu
de dimineti rascolit!
sunt singuratica
prin aceste dimineti...
prin lumini si culori
nu ma prea rasfeti,lume!
sunt calator indragostit
de-a culorii vietii inrobit...
suflet pribeag
hamletist...
Agota Tompos Opra
decizii
taie si spinzura
peste triste glii,
esti calator...esti zamislit
a vidului etern ascutit...
te si cuprinde-o-nfiorare
prin aceasta racoare...
iarta-mi Doamne
ca n-am putere
de imbratisare!
departarile parca
imi si sunt mai aproape...
vin in zbor!
vin neclintit!
ca un curcubeu
de dimineti rascolit!
sunt singuratica
prin aceste dimineti...
prin lumini si culori
nu ma prea rasfeti,lume!
sunt calator indragostit
de-a culorii vietii inrobit...
suflet pribeag
hamletist...
Agota Tompos Opra
2010. április 5., hétfő
Introitusz
Pilinszky János:
Introitusz
Ki nyitja meg a betett könyvet?
Ki szegi meg a töretlen időt?
Lapozza fel hajnaltól-hajnalig
emelve és ledöntve lapjait?
Az ismeretlen tűzvészébe nyúlni
ki merészel közülünk? S ki merészel
a csukott könyv leveles sürüjében,
ki mer kutatni? S hogy mer puszta kézzel?
És ki nem fél közülünk? Ki ne félne,
midőn szemét az Isten is lehúnyja,
és leborúlnak minden angyalok,
és elsötétűl minden kreatúra?
A bárány az, ki nem fél közülünk,
egyedül ő, a bárány, kit megöltek.
Végigkocog az üvegtengeren
és trónra száll. És megnyitja a könyvet.
1961
Introitusz
Ki nyitja meg a betett könyvet?
Ki szegi meg a töretlen időt?
Lapozza fel hajnaltól-hajnalig
emelve és ledöntve lapjait?
Az ismeretlen tűzvészébe nyúlni
ki merészel közülünk? S ki merészel
a csukott könyv leveles sürüjében,
ki mer kutatni? S hogy mer puszta kézzel?
És ki nem fél közülünk? Ki ne félne,
midőn szemét az Isten is lehúnyja,
és leborúlnak minden angyalok,
és elsötétűl minden kreatúra?
A bárány az, ki nem fél közülünk,
egyedül ő, a bárány, kit megöltek.
Végigkocog az üvegtengeren
és trónra száll. És megnyitja a könyvet.
1961
2010. április 3., szombat
A GOLGOTA KAZANJA
A GOLGOTA KAZÁNJA
Nem vár a sírüreg lejáratán túl
se testnek, se a léleknek nyugalma,
mert kívül maradt
a véres fa közelében,
nyirokkal, porral és forgáccsal alvadt össze
az élet szemét lezáró nyugalom
villámfényhez edződik s viharhoz
az Atya fájdalmas szemöldökéhez,
amitől megrándul és felnyög a város
s falak is érzik a pokol-szagot –
Kívül, a véres fa közelében,
az unatkozó szögek közt tanyázik,
retteg vagy ünnepel az időben
test és lélek nyugalma,
s az üreg
bejáratán túl a pokolra szálló
kettős kinccsel kezdi vándorútját,
a lezárás, a bepecsételés
lesz hideg velejű kortársak dolga,
de nem: lélekké visszaégetődni,
alkalmas pillanatban
leszállni: kakasok alvó taréját
fűteni váratlan máglyaként
Jeruzsálem és Róma mély tüzéig
egyetlen jövőből ezer jövőbe –
Ó, Jeruzsálem, kovász városa,
a Golgota kazánjából szólít
a porral töltött első éjszaka!
Előre látták közös lüktetését
egy hangya és egy üstökös szívének,
a nemzedékek visszatérő álmát
ahogy a lázak és fecskék sietnek
ahogy a zöldár siet e vonzó testhez
mint igéből való
nehéz papírhoz, csak látni
legalább messziről
egy papi írás roncsolódó betűjét
a távlat zaklató színei nélkül
világos képletét a tájnak
az Atya kezétől ide származó
erős vonást az értelmes Egyről
a csoda nélkül teremtett csodát
játszóteret gyermeknek és Fehér Hiúznak
az egyik áldozat a másik tündér
egy tündöklő nemes gépezetben
csak látni s megpillantva telítődni
az ütközéstelen kezdetekkel
bőséges füstben tudták mindezt a jósok
világos lüktetését
egy hangya és egy üstökös szívének
hogy a lények lengés-pályája szabad
és nyílt a tér szárnyaknak rezdülésnek
csonkítatlan kristály vázain
törekedtünk a fények magasába
az ige és a hajnal csillagához
minden törvények boldog tudói –
A föltámadt testben nincs szenvedés,
nincsen zug, amely ne a fényről dalolna,
a Más Kiterjedésben roncsoló
hatásuk nincs a sovány feltételeknek,
nem éri el az állami szigor
a föltámadt testben
érvénye nincs a helytartói mánus-
állítgatásnak hátulról előre
napnyugatról meg vissza napkeletre
a népeknek itt nem a korbács az őre
és nem a színpad kövér ügyelői
szájukon a fogyhatatlan malaszttal
és nem a színpad fái
a bitóból hegedűvé változás nyájríkatói
e híg-árnyékú akácok s ecetfák
megfogják ugyan a sírás homokját
ideig-óráig visszatartják
s akkor?
a halogatás partjához lapulva
nem kell majd kettős lényben élni
gyötörtetvén mohó természetünktől
szenvedvén tájakat s eszközeinket?
Jer álom inkább és le a cipővel!
A talpból kinőtt eleven szögek ma
ne sajogtassák tovább a mezőt –
a föltámadt test kék látóhatárán
az én ingája lobog és kialszik
Nem vár a sírüreg lejáratán túl
se testnek, se a léleknek nyugalma,
mert kívül maradt
a véres fa közelében,
nyirokkal, porral és forgáccsal alvadt össze
az élet szemét lezáró nyugalom
villámfényhez edződik s viharhoz
az Atya fájdalmas szemöldökéhez,
amitől megrándul és felnyög a város
s falak is érzik a pokol-szagot –
Kívül, a véres fa közelében,
az unatkozó szögek közt tanyázik,
retteg vagy ünnepel az időben
test és lélek nyugalma,
s az üreg
bejáratán túl a pokolra szálló
kettős kinccsel kezdi vándorútját,
a lezárás, a bepecsételés
lesz hideg velejű kortársak dolga,
de nem: lélekké visszaégetődni,
alkalmas pillanatban
leszállni: kakasok alvó taréját
fűteni váratlan máglyaként
Jeruzsálem és Róma mély tüzéig
egyetlen jövőből ezer jövőbe –
Ó, Jeruzsálem, kovász városa,
a Golgota kazánjából szólít
a porral töltött első éjszaka!
Előre látták közös lüktetését
egy hangya és egy üstökös szívének,
a nemzedékek visszatérő álmát
ahogy a lázak és fecskék sietnek
ahogy a zöldár siet e vonzó testhez
mint igéből való
nehéz papírhoz, csak látni
legalább messziről
egy papi írás roncsolódó betűjét
a távlat zaklató színei nélkül
világos képletét a tájnak
az Atya kezétől ide származó
erős vonást az értelmes Egyről
a csoda nélkül teremtett csodát
játszóteret gyermeknek és Fehér Hiúznak
az egyik áldozat a másik tündér
egy tündöklő nemes gépezetben
csak látni s megpillantva telítődni
az ütközéstelen kezdetekkel
bőséges füstben tudták mindezt a jósok
világos lüktetését
egy hangya és egy üstökös szívének
hogy a lények lengés-pályája szabad
és nyílt a tér szárnyaknak rezdülésnek
csonkítatlan kristály vázain
törekedtünk a fények magasába
az ige és a hajnal csillagához
minden törvények boldog tudói –
A föltámadt testben nincs szenvedés,
nincsen zug, amely ne a fényről dalolna,
a Más Kiterjedésben roncsoló
hatásuk nincs a sovány feltételeknek,
nem éri el az állami szigor
a föltámadt testben
érvénye nincs a helytartói mánus-
állítgatásnak hátulról előre
napnyugatról meg vissza napkeletre
a népeknek itt nem a korbács az őre
és nem a színpad kövér ügyelői
szájukon a fogyhatatlan malaszttal
és nem a színpad fái
a bitóból hegedűvé változás nyájríkatói
e híg-árnyékú akácok s ecetfák
megfogják ugyan a sírás homokját
ideig-óráig visszatartják
s akkor?
a halogatás partjához lapulva
nem kell majd kettős lényben élni
gyötörtetvén mohó természetünktől
szenvedvén tájakat s eszközeinket?
Jer álom inkább és le a cipővel!
A talpból kinőtt eleven szögek ma
ne sajogtassák tovább a mezőt –
a föltámadt test kék látóhatárán
az én ingája lobog és kialszik
2010. április 2., péntek
Bíró András: Ez a húsvét
Ez a húsvét olyan ünnep,
fák, virágok megzsendülnek,
mintha húznák-vonnák őket,
oly sebesen, gyorsan nőnek.
Ez a húsvét olyan ünnep,
fiatalok megszédülnek,
összebújnak, súgdolóznak,
szavakból szép jövőt fonnak.
Ez a húsvét olyan ünnep,
Szelek, vizek megperdülnek,
Hol a napfény, hol a zápor
Nyes nagyobb részt a határból.
Ez a húsvét olyan ünnep,
Sírás és bánat, elülnek.
Minden örül, hogy létezhet,
Hogy nagy lélegzetet vehet.
Ez a húsvét olyan ünnep,
Bocsánata van a bűnnek
Fönt a hegen az a Kereszt
Új élet útjára ereszt.
A tél szennyét mind lemosva
Készülődünk a holnapra,
A pünkösdre, szép pünkösdre,
Lángos csodák jövésére.
Szirmos jövőnk féltve, óva
Készülődünk még nagyobbra,
El nem érhető csodára:
Örökös harmóniára."
Ez a húsvét olyan ünnep,
fák, virágok megzsendülnek,
mintha húznák-vonnák őket,
oly sebesen, gyorsan nőnek.
Ez a húsvét olyan ünnep,
fiatalok megszédülnek,
összebújnak, súgdolóznak,
szavakból szép jövőt fonnak.
Ez a húsvét olyan ünnep,
Szelek, vizek megperdülnek,
Hol a napfény, hol a zápor
Nyes nagyobb részt a határból.
Ez a húsvét olyan ünnep,
Sírás és bánat, elülnek.
Minden örül, hogy létezhet,
Hogy nagy lélegzetet vehet.
Ez a húsvét olyan ünnep,
Bocsánata van a bűnnek
Fönt a hegen az a Kereszt
Új élet útjára ereszt.
A tél szennyét mind lemosva
Készülődünk a holnapra,
A pünkösdre, szép pünkösdre,
Lángos csodák jövésére.
Szirmos jövőnk féltve, óva
Készülődünk még nagyobbra,
El nem érhető csodára:
Örökös harmóniára."
Feliratkozás:
Bejegyzések (Atom)